Scriu peste o amprenta de daruire stearsa
Ma cotropesc stropi de sudoare...
Iar eu ma las spalat de acea dorinta falsa
Dar in aceeasi simpla ardoare.
Catre tine.
Mi-am carat sufletul transparent intr-o durere precisa
Catre ocna de valori pe care o simt acum povara
Dar ma lovesc de aceeasi fata-nchisa
Din nou povara...
Mi-am lasat sufletul lor
Nu am stiut sa vad, de aceea l-am vandut.
Ating poza si simt un ciob de sticla sparta
Asta e calea ta de a vorbi.
Si cad! CAD! in genunchi in fata pasarii maiastra
Nu ceda... E doar un alt mod de a simti.
Tot catre tine.
Ne vom intalni curand in fictiunea mea
Va fi doar a mea! Vei fi doar a ta...
Sub evantaie de inocenta si tulburari stinse
Din nou aprinse.
Mi-am lasat sufletul Lui
A venit totul incomplet, de aceea l-am vandut.
Catre tine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu