Cantina (fragment...)

Culoarea rosiatica a cerului se reflecta cu putere peste suprafata turnurilor si bolurilor metalice care odinioara erau pline cu lichid fierbinte. Imprejurul lor, sute de conducte serpuiau cai nestiute in totalitate de actualii locuitori, iar din cele sase sonde petroliere, una singura mai functiona, pompand din adancuri lichidul vascos ce odata era denumit de zei, aurul negru.
Conducerea daduse comanda ca o echipa de muncitori sa vina la fata locului pentru renovarea uneia dintre cladirile din cadrul vechii uzini. In urma cu doua luni de zile se finalizase restaurarea camerei principale ce cauzase functionarea ultimei sonde petroliere, iar la etajul superior, cateva camere in care muncitorii uzinei aveau sa locuiasca in urmatorii ani. Uzina inca nu lucra la capacitate maxima, lipsindu-i inca o serie de anexe precum depozitul, garajul masinilor de transport, biroul conducerii si managerial si cantina, cladirea la care se incepea lucrul. Programul de lucru varia intre 10 ore de munca alaturi de opt de odihna. Dupa saizeci de ore lucrate insa, echipa trebuia sa paraseasca locatia, lasand loc liber echipei ce se ocupa de curatarea locului de mizerie, aparate inutile, oseminte de om si animal, daramarea cladirilor ireparabile si reciclarea materialelor. Grupul era format din patru femei si sase barbati, condusi intotdeauna de doi calugari inarmati cu automate.
Era in prima parte a primelor ore de lucru dupa cum razele de lumina venite din spatele smogului rosiatic se izbeau in peretii cladirilor metalice, cand echipa de curatenie coboara ultimul deal al depresiunii. A2 era ultima (ca intotdeauna) din sirul indian condus de cei doi calugari, tarand dupa ea ranita invechita plina cu sticle de apa, mancare, haine pentru orele in care temperatura scadea sub zero grade si ustensilele necesare lucrului. Din cand in cand, barbatii din echipa mai strigau batjocoritor dupa ea, insa tacerea din mintea ei o ajuta de cele mai multe ori sa ignore rautatile acestora. Se intreba cat avea sa mai reziste A14. Fusese violata pe parcursul drumului de patruzeci si sase de ori. Acum, A14-ei i se scurgea sange dintre picioare, in jos pe interiorul coapselor, putea vedea doar cu un ochi si avea parul ravasit si imbaxit.
A5 si A6 erau preferatele lor, pentru ca nu se lasau violate, acceptand de buna-voie sa faca sex cu animalele in calduri ai echipei, alaturi de care calatoreau la fiecare punct de lucru. Unul dintre cei doi calugari nu se baga niciodata in evenimentele de grup, probabil era homosexual sau un pic mai pervers decat ceilalti. De multe ori era surprins cu mana pe sub tunica, in dreptul penisului, facand miscari ca de masturbare. Nu se stia insa daca se masturba cu gandul la unul dintre barbati sau la eveniment in sine.
Drumul fusese mai lung ca niciodata, poate datorita opririlor repetate.