...si priveam cu dispret (fragment)

Doi dintre soldatii care privisera ceea ce se intamplase in acea camera, isi umplura camasile si jachetele militaresti de voma acra si albicioasa. Din spatele usii pe care cei doi iesira, se auzeau in continuare rasetele innecate ale generalului, care urla din cand in cand (din ce in ce mai disperat):
-Baa! Aduceti-l pe popa! Acum! Popa sa vina la mine!
Iar cei doi ce iesira nu erau cei ce aveau sa il cheme pe preot.
Acestia iesira pentru ca nu au putut suporta acea imagine dezastruoasa ce se petrecea si dezvolta intre acei patru pereti.
-Popa, baaa! Popaaaa!
Iar el tot tipa.
De undeva de pe treptele de la demisol, dinspre camaruta in care preotul dormea, acesta vine in fuga, tragandu-si mantia pe el si asezandu-si gulerul, oprindu-se in fata celor doi soldati ce stateau aplecati cu gurile pline de voma, intrebandu-i speriat ce se intampla. Acestia nu reusira sa articuleze prea multe cuvinte, facand semn catre usa micuta de lemn din spatele lor.
Preotul isi facu cruce si bombani indeajuns de tare cat cei doi sa auda:
-Ce-o mai fi facut si turbatul asta, Doamne-iarta-ma!?
Apoi se indreapta catre usa, deschizand-o cu umarul speriat.
-Preotele! Ia-uite aici faza! reusi generalul sa bolboroseasca printre hohotele de ras.
-Ce ai facut, ma?
-Uita-te, ma, uita-te!
Preotul isi muta ochii prin camera goala, oprindu-se undeva in peretele opus, perete de sticla in spatele caruia, intr-un paralelipiped ca un acvariu, se zbateau cateva trupuri cunoscute mai devreme, asezate intr-un mod dezgustator, si, in acelasi timp, pentru general, destul de amuzant.
-Ai vazut “The Human Centiped”?
-Ce-i ala, ma?
-Filmul, ma, tampitule!
Preotul nu reusi sa articuleze un raspuns pentru ultima intrebare, ochii fiindu-i tulburati de imaginea dezgustatoare ce se desfasura in fata lui.
Grupul de homosexuali adusi in acea zi, erau lipiti unul de altul dupa modelul filmului amintit de general, un film suficient de bolnav cat sa iste intrebari despre normalitatea si sanatatea psihica a scenaristului. Acesta totusi, lasase intamplarea la nivel de fictiune, de ideea. Badea, o pusese in aplicare. Un sir de barbati lipiti unul de altul cu gurile de anusul celuilalt, intr-o conformitate exacta, astfel incat, fecalele sa nu poata strabate alt drum in afara de cel al trupului urmator. Toti aveau sa inghita acel rahat dandu-l mai departe urmatorului.
-Esti tampit la cap? tipa dezgustat preotul acoperindu-si ochii. De unde dracului – Doamne iarta-ma! – ti-a venit ideea asta tampita?
-N-ai vazut filmul! Nu stii ce pierzi!
-Esti beat?
-Nu inca… raspunde generalul izbind cutia de bere din mana de peretele din stanga sa.
-Cum poti face asa ceva?
-Ei tot timpul au avut o legatura anala unul cu celalalt, asa ca eu ma asigur sa aiba ce isi doresc ei si pe viitor, nu? Tu nu crezi ca am dreptate?
-Esti bolnav!
-Doar eu?